Despre lucruri relativ scumpe

Tic-tac… Kallista

Închis într-un seif aflat în sediul din Geneva al companiei “Vacheron Constantin” se afla un ceas de 9 milioane de dolari. Asezat confortabil în carcasa de metal, ceasul ticaie, apreciindu-si valoarea pe zi ce trece cu 4.000 de dolari. Numit Kallista (gr. “cel mai frumos”), el a fost proiectat în 1979 de catre artistul Raymond Moretti. Piesele sale sunt fabricate dintr-un kilogram de aur, bratara si ecranul având încrustate 130 de diamane.



Cel mai scump ceas din lume nu a fost purtat niciodata, proprietarul sau, care portrivit zvonurilor ar fi un seic arab, încredintând companiei ceasul pentru pastrare. Kallista a influentat dezvoltarea unei noi game de ceasuri, numita Kalla. Prezentata în 1981, colectia formata din zece modele a impresionat prin numele acestor ceasuri: Queen Kalla, Regent Kalla, Earl Kalla etc.
Unul dintre cele mai cerute ceasuri de acest fel este King Kalla, careare încrustate 50 de diamante si costa 2 milioane de dolari.
O alta piesa importanta din aceasta colectie este Lady Kalla, ceas creat special pentru Lady Diana, Printesa de Wales. Acest ceas, daruit Dianei de catre un seic arab ca dar de nunta, este fabricat din aur alb de 18k si este împodobit cu 108 diamate de 30 de carate. La momentul achizitiei, ceasul a costat 500.000 de dolari.

A mai trecut un an. Cat de repede.

One year in 120 seconds from Eirik Solheim on Vimeo.

Cerul - Frumoasa imensitate

Sky from Philip Bloom on Vimeo.

Bancuri

Un orasean se hotaraste intr-o buna zi sa mearga la vanatoare, la tara. Imbracat in costum si purtand cravata, isi incarca arma, o pune la ochi, trage si impusca un fazan care cade in curtea unui fermier. Omul se apropie de ferma, cu intentia de a-si recupera prada, insa nimereste peste un taran artagos.
"Vanatul a cazut in ferma mea! Este al meu!", striga fermierul.
Insa oraseanul nu se lasa mai prejos: "Dar eu l-am impuscat! Dati-mi-l inapoi!", raspunde el."
Prea bine, atunci. Daca vrei sa iti iei inapoi fazanul, va trebui sa jucam "taraneasca" ", a continuat taranul.
"Ce e asta?", intreaba oraseanul. "Ei bine, iti voi da un sut intre picioare, iar apoi va fi randul tau sa imi tragi un sut. Acela care va tipa mai putin va castiga fazanul", explica taranul.
Oraseanul accepta si ia pozitia necesara. Taranul isi ia elan si ii trage un sut naprasnic intre picioare. Vanatorul se prabuseste si se zbate de durere. Dupa 20 de minute, el reuseste cu greu sa se ridice in picioare.
"Acum e randul meu" spune oraseanul.
"Nuuu", raspunde taranul ranjind. "Poti sa pastrezi fazanul".

Razvan incercuit

Asa cum spuneam inca de la numirea lui Razvan Lucescu in postul de selectioner al Romaniei nu va trece mult si haita va sari la gatul sau. Iata ca deja s-a intamplat. Dar ce este amuzant este ca atacurile nu sunt datorate unor rezultate negative ci doar unor frustrari ale unor conducatori de club limitati in ceea ce inseamna intelectul dar mai ales bunul simt. Daca de la Becali era clar ca va veni un atac pentru ca nu mai are la dispozitie "vitrina" unde sa-si expuna jucatorii de mana a doua pentru a-i vinde pe bani cat sa achizitioneze iarba pentru oile sale in cazul lui Borcea este oarecum o alta poveste. La el se simte frustrarea. Dupa ce tandemul Razvan - Dinu Gheorghe a declinat oferta de a merge la Dinamo obligandu-i pe conducatorii alb-rosilor sa apeleze la variante de rezerva, acestia fac tot posibilul sa se comporte precum un copil ce nu si-a primit cadoul dorit si devine obraznic. Dar acum este momentul ca Razvan sa-si arate taria de caracter si sa nu reactioneze la atacuri folosind acelasi ton, limbaj si justificari. Este suficient sa treaca peste dar sa nu uite. La urma urmei vine din acest fotbal si mai devreme sau mai tarziu tot aici va reveni. Pana atunci succes in meciul cu Austria si sa speram in reconstructia echipei pe niste baze solide, strict fotbalistice si fara influente exterioare.

Dinamo suntem noi

Despre neputinta.

Este neputinta frica de a infrunta realitatea si de a ne maturiza ? Neputinta este acest lucru asa cum intrebarile fara raspuns dau aceeasi stare. Dar neputinta porneste si din frustrare, din privarea de anumite "satisfactii" sau "recompense". Nu cred ca un om nu este capabil sa faca lucruri bine. Dar din comoditate sau delasare se complace in a nu face nimic bun. Neputinta este cea mai josnica faza a fiintei umane. Dar de cele mai multe ori ne regasim in ea.
Asa ca daca vedeti o lacrima, un prieten prea ingandurat sau superficial in ceea ce face nu ezitati sa il scoateti din starea de neputinta.